Aș vrea să mă opresc să plâng
Însă lacrimile mi s-au uscat
În fața unei călduri ce nu arde și nu simte
Căci timpul a ucis sentimente, măsura veșniciei.
Clepsidra s-a răsturnat și se revoltă
Pe imaginea clipei, fragmentată în cioburi.
Fiecare reflectând o parte din întreg
Însă conturul se caută, se pierde în oglinzi
Prea multe pentru o singură inimă.
Trupul va mai trebui să îndure, nu mult…
Până când timpul se va dovedi a fi esența tuturor lucrurilor.