Cînd clipa îți pare că este prea lungă
Și pacea în suflet nu poate s-ajungă
Ascultă tacerea, si plînge de poți,
Și alungă durerea tăcutelor nopți!

Și cheamă-mă-n soapta sa vin lînga tine
Să fim numai noi, doar tu si cu mine,
Să plîngem intr-una cu lacrimi salcii
Să-nfrîngem durerea nopții tirzii!

Ne doare, ne-apasă ca o povară
Cînd lumea aruncă cuvinte de-ocară
De-aceea aș vrea, aș vrea să fugim,
Departe de lumea pe care o știm.

Vino, dă-mi mina si nu-ți fie teamă
Ascultă cum voci în noapte ne cheamă
Și vintul ne alungă puternic suflînd
Și pașii ne poartă pe drum alergînd.

Dar o altă viată, mai bună vom gasi,
Și nimeni, niciodata nu ne va mai lovi,
Vom rîde si cînta și-n zorii diminetii
Mă voi trezi devreme să simt puterea vietii!