poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-01-24 | |
Mi-e rușine,
să privesc oglinda... și mă urăsc... căci n-am curaj să mă omor. Blestemată fii tu suferință, ce-mi cruți tu viața, fără a mea voință. Tu nu înțelegi?... în viață nu-i ușor. Mai tot corpul mă doare... și nu mai am răbdare, să sper... că într-o zi, în mine vei trezi, doar... fericiri bizare. Speranța asta moare... așa... cum voi muri și eu. Nu-mi pasă de iubire... și... nici de fericire, de binele făcut... de răul invocat, de faptul c-am uitat, să mai zâmbesc, să zic... dar, nu mai vreau nimic. Sau poate... un lucru aș mai vrea. Să vină moartea mea, așa subit, pe nepoftite... cu gesturi poate nedorite, căci n-am curaj să mă omor. Aș vrea să plâng... însă, am ochii vlăguiti de lacrimi, ce au curs, cândva demult. Iar tot ce a rămas din mine, este... doar corpul muribund.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate