poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-07-20 | |
E un loc. E un timp. Unde tot ce a fost
Iti lasa in suflet un gust de pelin N-are sens. N-am de ce. Ei, si ce? N-are rost. Tot incerci sa te minti, sa-ti tii chipul senin. Nu-i asa? Suntem oameni, cu bune si rele Am fost lasati sa-nvatam sa traim Ne-am nascut, am crescut, inca crestem, murim Invatam. Sau uitam? Sa iubim. Oameni-s oameni, mi-am zis... si-am crezut Ca din om nu se naste un monstru. Dar cum, sa ramana doar om? i-a trecut Si nu mai e om omul nostru. Povestea mea, daca as povesti, E lunga, reala, e trista si doare. E viata. Iubire. Tradare. Blestem. E tot ce a fost. A ramas ceva oare? Mi-e sila de mult ce-am vazut si-am trait Mi-e sila de mult ce-am iubit Mi-e greu sa-i stimez, mi-e greu sa nu simt C-am fost trecator si mintit. Ei cred ca sunt tari, ei se simt peste toti Dar fi-va in sufletul lor Si jale, amar si catran si pelin Cum fost-a in sufletul meu.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate