poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-06-05 | |
Sunt tânăr ca fierea, am în dreapta un lighean plin de sânge dar jur pe roșu că nu mai beau oameni fară acordul părinților. Mama e plină de oftică până la brâu și îmi dă o palmă, tata visează cuțite albastre. Eu mă gândesc să donez colecția de lame gilette grădiniței nr. 1, cu program prelungit de chinuri. Acolo, pe grilajul de fier, sunt urme proaspete de sânge. Bat cu piciorul în pământ, credeam că sunt primul, dar jocul meu e deja în programa preșcolară. Șterg febril cu stânga grilajul, și normal, a început să plouă cu grindină. O grindină obișnuită prin părțile noastre: ochi, rinichi, bucăți mari de plămân de fumător, inimi tatuate cu Mike loves Mary-Jane. Degetul meu drept desenează un rinocer uriaș pe o bucată de plămân curățică și plată, probabil de la o prospătură sufocată de așteptare. Baleiez accentul pe cornul uriaș ca un graal. De fapt îmi era poftă de fildeș de mamut dar la cooperativa e închis după prânz. Vânzătorul de graaluri doarme pe un fotoliu roșu, în cooperativă, ofilind vise erotice. Așa i se întîmpla de când la crâșma din piață se servește diazepam la gratar cu sos de arici. Ligheanul l-am găsit lângă taraba cu mici. La început era gol. După ce m-am îmbatat cu sufletul grataragiului am luat o dușcă din spălătoreasa de veceuri pentru acasă. Din ligheanul meu ies suflete borțoase îmbrăcate elegant pentru priveghi. Mama, ofticată până sub unghii, o ține pe-a ei: la varsta ta alți copii dezgroapă mortii și îi invață step, dar tu o arzi aiurea cu fete slabe tatuate pe sâni - love me tender sau cu băieții de cartier care vând degete la bucată. Înghit pe nemestecate palma maică-mii, scuip unghiile cicatrizate de oftica ei perpetuă și congenitală și plec. Mă retrag în cotețul cîinelui, că tot a fugit de acasă să-și caute norocul. Meditez. Unu si cu unu mi-e tot una. Mi-e indiferent dacă oamenii fac sex sau desenează nori de hârtie. M-am născut într-un oraș cu pretenții, fumez coarne de rinocer sau degete la bucată. O s-o ascult de mama dacă vreau să ma fac poet. Pâna una alta, îmi scot seringa din buzunar și anesteziez orice urmă de dragoste, apoi plec să-mi caut câinele.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate