poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-08-20 | |
și dacă n-ai m-ai văzut stele ude ca niște sfîrcuri de mamă
n-ai văzut nimic. miroase a parfum de hîrtie igienică a săpun scăpat pe jos și în lifturi nu e muzică, din geantă pute a bani deși se spune că n-au nici miros. cît despre alții, nici dumnrzeu nu e cu aromă de vanilie sau împăcare, oare cum e asta, că el nu se spală, dar nici băutura nu miroase a băutură, ci a hoit, așa spun nevestele din beție nu te trezești, dacă știi mersul pe votcă ce facem cu dragostea, că miroase a cățea proaspăt fătată o lingură de miere de dragoste dacă trebuie să faci îți trebuie trei universuri pentru o pîine nu mai zic, la dristor kebap dragostea e puțin mai scumpă la mc donalds mai nesimțită, la zensushi vă dați singuri seama că dragostea e preparată pe loc și în flăcări sau în alge ori în iad ori în mare, porumb copt sau rapane, barosane, boss ai parcare pentru ce vis vrei matale, ai vis de citroen plătesti la bemveu ai merțan plătrești lamborghini, ce dumnezeu, nu vrei să te simți mai bine de la popcorn la popart, că așa sunt parcagiii de vise, așază din zbor liniștea în sînge, cuțitul în rană, uitarea în buzunarul ăla cu monezi în care n-ai mai umblat demult pentru că nu mai iei rest, pentru că nu mai există rest după ce moare cineva ce rest să mai ceri, după dezastru ce rest, că e unul sau altul iei geanta galbenă, te duci pe tine în fața tuturor și nu te vede nimeni, vede doar pachetul pui cartea într-o librărie și librăria vede doar banii, pui visul ei văd drogul pui speranța ei văd calea, pui uitarea, ei văd dragostea și dragostea e singurul lucru înaintea uitării nu e nici o nebunie, nu e nici măcar o fustă crăpată, nici un travestit care belește ochii la 2 noaptea să vadă dacă n-a ajuns clientul pe scară, e o liniște aparte ca în țigara de după, ca între două stele care nu-și ating niciodată lumina e totul atît de suav ca o păpădie timidă care nu explodează și se ofilește întreagă
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate