poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-06-19 | |
tânără frumoasă olimpică ia bacalauriatul cu 10
mândrii părinții de nu mai încape fata lor a obținut bursă pentru Londra vârsta își cere obolul colegul chinez are șarm inteligent manierat îi tot dă târcoale undeva în țară un tânăr visează la ea dar hormonii își spun cuvântul protejată de anticoncepționale și de-acasă-ncepută își zice o dată de poftă atât ce mai contează lunar șterg urmele cu propiul meu sânge pofta vine mâncănd și relația crește perspectivele banilor mulți după absolvire îi dau certitudinea unei altfel de viață așa că nu se moare din dragoste și nici el... naște-o fetiță doar sexul copilei e de la ea moștenit și poate-i un pic mai deschisă culoarea la față încolo e tat-su leit genom dominant visează maică-sa la venirea în țară și-i vorbește-n română și tatăl la fel și-i vorbește-n chineză crește copila și-n școală educată și instruită e în engleză e domnișorică acum în țară veniți îtr-o vizită scurtă intru în vorbă cu ea ca-ntre neamuri chinez la engleză și englez la chineză mă mulțumesc cu româna ei poticnită copila asta mi-am zis pentru România ca și pentru China-i pierdută iar pentru Anglia corcitură de venetici am înțeles că ar fi vrut să se nască româncă și nu-i chinezoaică și nu-i țările astea fac parte din ea de niciuna legată e-a nimănui în sufletul ei oare ce-o fi viața merge-nainte un rost cum îi va fi soarta tot va avea... mii și mii de tineri fac la fel și nu numai români se-amestecă rasele o lume nouă apare fără de neam fără de țară inoculați cu simțul banului ce rămâne-va vis forma-vor o turmă ușor de tuns și de muls de ochiul din umbră în țările lor cu drag de neam de tradiții de glie poeții visează și scriu după har poezie cu gândul că... dar cine o va mai citi din turmă s-or auzi binevoitoarele voci niște nebuni visători cramponați în propia zi depășită... axa pământului anual în precesie deplasându-se lent nu va avea timp să închidă iar cercul că neamurile și țările zilei de azi demult fi-vor uitate... o singură turmă un singur păstor ochiul din umbră...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate