poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-05-07 | |
liniști burgheze căptușite cu fum în pahare înalte
cafeaua filtrată și fapte mărunte cu sevele stranii sunt motorul cu aburi pentru încă o vară sigilii rup culorii și fiindcă lumina e altfel descompun molecula de verde în frunze și flori pot să urc să cobor în nuanțe țin ploii isonul cu sunete stinse… pe foi să rescriu imnul vechi pentru ea îmi place să cred că primesc periodic picătura de aer savant pregătită în mașinăriile nopții dinaintea venirii particule fine cu iz de opium sparg sâmburii roată din muguri plini dau ochi cu lumina fragmente de crom o stea neștiută inversează aortelor vârsta sub gratii de coastă vacarm repetat și bătăi în perete de suflet numai ea știutoare… ascultă cum se-nfiripă viul mai întâi în sălbatice flori și fire de iarbă plăpânde vaier mut îndelung frământat desferecă porți și le uită deschise celuilalt prin canale de taină mai smerit să privesc cum doar ea toate tace ascultă… și vede se multiplică note și clasicul freamăt vibrează casa mea jumătate pe piatră jumătate nisip mișcător de cer sprijinit curcubeul de doruri peste pragul tocit așteptând pe cei dragi ca fântânile vara călători în răscruce cum doar ea ascultă și vede… așteaptă de-aș râvni ca bucata de cer potrivită-n fereastră să reflecte de-a pururi seninul nu aș ști de furtună sau fulger despre om păpădie în vânt tremurând pentr-un vis cum doar ea răbdătoare ascultă și vede așteaptă… toate suferă speră toate crede conjugări optative zornăind a aramă vei spune iubit cititor dar pe muntele meu sunt orfani de credință și bătrâni în nevoi pentru ei tremură ca o plantă în vânt dragostea pentru ei ca o pasăre după gratii jinduind zbor înalt se supune și rabdă așa ca o apă prea strânsă în vaduri cum doar ea toate speră și rabdă nu strigă niciodată nu cade în gol …dragostea
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate