Despre CABALA


Să scrii despre Cabala în câteva cuvinte mi se pare o impietate și totuși … Voi încerca doar o introducere într-un domeniu pe care unii nu-l cunosc deloc, alții îl venerează fără să-l cunoască, alții îl disprețuiesc cu multă suficiență, etc. Există Cabala iudaică și Cabala creștină, născută din cea iudaică. Cuvântul în ebraică înseamnă „transmiterea unei învățături”. În limba germană Kaballe se traduce prin intrigă ( v. Schiller) . La fel și în rusă, în română. Iudaismul consideră Cabala o perpetuare a tradiției de la primirea Torei de către Moise, încoace. Se mai numește și Hohma Nistara sau Hein, de la înțelepciune( Hohma). Cartea de bază este Zoharul ( splendoare) care este atribuită lui Șimon bar Iohai, un urmaș al lui Rabi Akiva ( sec. II e.n.), dar sunt citate și Cartea lui Iezechiel ( Maase Merkava), sulurile esenienilor ( sec. II î.e.n.), ș.a. Se vorbește și de revelațiile Patriarhului Abraham, adică sec. XX î.e.n. Abia în sec. XII-XIII e.n., Cabala prinde un contur mai apropiat de forma actuală. Există Cabala teoretică și Cabala practică, cea de a doua fiind destinată tămăduirii sufletului, prin minuni. Printre ultimii mari cabaliști s-a numărat și Rabinul Kuk, din fosta Palestină, urmat de învățatul Gershom Scholem, apoi de Moshe Idel, originar din Târgu Neamț, profesor la Universitatea Ebraică din Ierusalim și membru a mai multor foruri științifice internaționale. Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu s-au apropiat de studiul Cabalei, fără a se ancora în studierea ei. Mișcarea hasidică, inițiată de Baal Șem Tov în Polonia ( a vizitat și zona Neamțului, în Moldova) , în secolul XVIII a fost mult influențată de Cabala. Scopul pe care și-l propune tradiția cabalistică este revelația divină prin interpretarea Bibliei, a cunoștințelor din domeniul matematicii, astronomiei, deși fundamentul este profund religios. Pentru a se proteja de vulgarizare, cabaliștii au creat o aură de mister, multe secole scrierile cabalistice erau interzise, cabaliștii erau respinși, considerați eretici atât de Biserica catolică, dar și de rabinii ortodocși care se rezumau adesea la Talmud și la interpretările morale. A existat și o tendință de demonizare a mișcării cabalistice. În secolul XVI, Isaac Luria a publicat prima lucrare cabalistică modernă, dând astfel șansa unei răspândiri mai largi a studiului Cabalei. Mesianismul este și el implicat în textele cabalistice. Se vorbește și de originile adamice ale Cabalei, ceea ce ne duce cu gândul la Geneză ca fenomen spiritual și material totodată ( v. Cartea Iubileelor, Cartea lui Enoh, ș.a.). Mircea Eliade a pus accentul pe aspectul magic al Cabalei. Moștenirea lui Pythagora, Platon au fost incluse în elaborarea cărților Cabalei. Islamismul a jucat și el un rol, în scrierile cabalistice din mijlocul celui de al doilea mileniu. Cabala a respins raționalismul lui Maimonide, de fapt aristotelianismul, scolastica. Speculația mentală, spirituală erau și sunt izvoarele înnoirii continue a Cabalei. Scrierile mistice, eschatologice, apocaliptice au fost preluate continuu și dezvoltate. Limbajul acestor texte este încărcat de poezie, de estetica expresiei, Dumnezeu este glorificat la superlativ, cuvinte ca Rege al Lumii ( din Biblie), Splendoare, Prințul Lumii, Sferele ( Sephirot) care reprezintă totodată și numere magice îmbracă într-o mantie , am spune orbitoare, superbă, Cabala. Paradisul și Sophia stau alături. Adică fericirea supremă și înțelepciunea se identifică. După izgonirea evreilor din Spania, în anul 1492, centrul spiritual al cabaliștilor s-a mutat în Palestina, la Safed, unde au locuit Isaac Luria și ucenicul său, Haim Vital. Dar în Europa au continuat să apară noi centre , în Polonia, Italia, Germania, ca și în țările române, în secolele XVIII-XIX, curțile rabinice ale hasizilor din nordul Moldovei, din Maramureș, adăpostind învățați care s-au ocupat și de Cabala. Una dintre noțiunile care apar adesea în scrierile cabaliștilor este Ein Sof, adică Infinitul. Evident, noțiunea nu poate fi interpretată decât speculativ. De aici și sferele, cifrele magice. Moshe Idel a adus importante contribuții prin alăturarea Cabalei de Eros, de creaționism ( Golem), etc.
O lucrare interesantă și instructivă este „ Înțelepciunea Cabalei” de dr. Alexandru Șafran, fost Șef Rabin în România ( 1940-1947), fost Mare Rabin al Genevei. Cartea a apărut în original, în franceză ( 1986), iar traducerea în română de Țicu Goldstein, în 1997, la Editura Hasefer. „ Cabala este o doctrină a unității”, scrie Șafran ( voi continua).
Boris Marian