poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-05-09 | |
Treceam dintr-o sete într-alta femeie
cu trupul mărunt sămânță spre cer treceam lăsând în urmă fluturi privirea-ți de mătase abia dacă-mi învăluia sânii la cina poeților deghizați în bărbați autentici Treceam dintr-o sete într-alta femeie siluetă obscură a timpului perfect petrecut într-o săptămână la fel pascală o lacrimă în poala universului crescând amar din tușa unui pictor orb conturând iubire fără personaje Treceam și nu-mi păsa prea mult de apariția iluzionistului în cadrul prim-balerinei în chiar consumarea actului (scenic) sau invers dispariția decorului în jobenul prea îngust pentru tot universul ei și ce dacă repeta el dezvelind maiestuos tabloul până la sufletul lui parcelat așteptând-o să pună ics în dreptul perimetrelor sângerii semnăturile atâtor femei /sigur există și un azi pentru cei ce au trecut de mâine cum există și un niciodată pentru cei ce au trecut de ei grăbiți fără să se adune din spate/ azi trupu-mi gol tânjind mătasea verde (privire blândă odihnindu-mi sânii) începe să se confunde cu marea și totuși nici ics-urile nici zero-urile nu vor încheia jocul morții pe care nebuni stelari au închipuit că-l pot juca pe fața de masă în pătrățele a Dumnezeului cărunt (străin așteptând) pe care din început e așezat un singur pahar cu vin sau gol Treceam dintr-o sete într-alta de Sorin Olariu treceam dintr-o sete într-alta femeie fără să-mi pese de tine fără să-mi pese de mine cu siguranța iluzionistului care la fiecare abracadabra știe că va scoate din joben câte-o nouă cale lactee treceam dintr-o sete într-alta femeie fără să-mi pese de tine fără să-mi pese de mine cu siguranța masculului în rut care știe că ești doar o biată scorbură a unui copac galactic ce rodește din când în când pe dinlăuntru azi nu mai trec însă decât prin setea de tine cu bâta în mână mă apăr de anii care mă-nconjoară ca o haită de câini maidanezi dar unde ești tu femeie dar unde ești tu iubito ca parcelându-mi sufletul să putem juca pe el până la epuizare ics-zero
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate