poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-09-06 | |
Nichitism. Dacă timpul este "un fel de gură locuind în centru unei pîini", "un cal interior", trăirea noastră n-ar putea fi jăratec care să preschimbe răpciugoasa mîrțoagă în fabulos armăsar?
Între memorie și uitare există un fericit echilibru - acela care nutrește mereu prospețimea. Dacă am simți cu adevărat, clipă de clipă, am muri de rușinea... nesimțirii noastre. Singurele privilegii legitime sînd acelea pe care puterea de a te bucura le transformă instantaneu în merite. Mîhnirea nu este decît o nuanță a bucuriei de a fi, gravitatea una a jocului copilăresc - ele conspiră mereu ca fericirea să-și păstreze nealterată prospețimea. Apelul la realitate, oricît de autoritar s-ar crede, nu este decît modul iluzoriu de a invoca suveranitatea iluziei oficializate. Fericirea salvează lumea nu în sensul de a o justifica așa cum este, ci în acela că dovedește că - în ciuda a tot și a toate - bunăvoința învinge încă o dată răul. Coeziunea realului ține totdeauna de puterea unei iluzii. Sînt pesimist în ce privește omenirea, doar asta mă ajută să-mi mai păstrez optimismul în ce privește omenia. Destul de des nefericirea personală duce la angajarea pentru fericirea tuturor, firesc ar fi să se întîmple și invers.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate