iar am pierdut cuvintele poveștile,
s-au facut țăndări pe drumul acela pe care rătăceam amândoi , ne întrebam la răspântii e ăsta drumul, hai iubitule, amintește-ți, nu mai pot să țin prea mult pleoapele strânse de teamă să nu scape din nou
sau poate ai să le strângi tu în pumni și le vom lipi pe un colț de tablou neînceput
ne tot ademeneau să intrăm să ne afundam mâinile în bogății
cărțile își întorceau paginile, ziarele își scriau singure titlurile de editoriale
în lume se întâmplau evenimente nu reușeam să deslușesc ce
căutam drumul spre casă
noaptea se lungea cu fiecare pas făcut de noi

întoarsă e clepsidra, tu te răsucești în somn eu pășesc în dimineață