poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-05-25 | |
In culori imbracam fiecare anotimp si incercam sa atingem natura cu ce avem mai bun. Se deschide in tonuri muzicale si pline de culoare, iar noi incercam sa traim in ritmul ei. Timpul aduce cu el tendinte amestecate in gusturi ce ne reprezinta. Suntem o imagine a unei clipe ce trece o singura data intr’un an, ce va exista pana ce o alta ne va proiecta o alta infatisare. In fiecare an vom gasi un alt eu, in alte culori si gesturi si intotdeauna cu alte dorinte. De ce? Dorintele trecute dezvolta o alta mai profunda, sau dimpotriva. Puterea de a descoperi mai mult din noi si a accepta ceea ce devenim maine este datorata in mare parte neputintei de a intelege trecutul ce ne’a creat. Unde au inceput dorintele si care a fost suportul primului gand vor ramane necunoscute ale existentei. Independent de noi, undeva cercul se va inchide si ele se vor repeta si poate atunci vom intelege ca evolutia ne poate duce acolo unde am inceput s’o gandim. Dar s’ar putea sa se inchida odata cu noi si sa inceapa cu altii. Asa ca dorintelor pe care le’am mostenit, ar trebui sa le alaturam pe cele nascute acum, incercand sa traim doar in prezent. Sa lasam viitorul caci el ne poate duce spre trecut. Sper sa nu inchid mai repede cercul prin cele spuse. As vrea sa’l transform intr’o spirala pe care s’o urc si s’o cobor la nesfarsit prin dorintele ce le doresc a trai. Trebuie sa invatam ce inseamna a dori, apoi sa nu ne temem de necunoscutul in care dorinta ne arunca. Adevarat ca el poate aduce trairi noi si care ne pot schimba in totalitate si ar putea fi o schimbare nu tocmai potrivita pentru cei ce ne privesc. Dar increderea si iubirea celui ce’ti este aproape fizic si spiritual iti va mentine echilibrul, iar implinirile iti vor fi mai mult decat ai visat. Se intampla ca uneori sa ne dorim singuratatea. De ce? Cred ca atunci dorim mai mult decat putem avea si spirala de care vorbeam se innoada in jurul acestei dorinte. Este greu de cuprins, deoarece legam tot ce urmeaza de ea. Suferinta, oboseala si golul in care ea ne imbraca trairile fac din noi niste oameni pustnici si plini de amaraciune. Neimplinirea devine o povara tot mai grea pentru umerii nostri. Ar trebui sa privim mai aproape decat am facut’o si sa traim din micile placeri pe care viata ni le ofera si sa le strangem ca fiind dorinte trecute si implinite. Au fost si m’au implinit, acum sunt aici si nu m’am oprit; cuvinte care ma vor ajuta sa’mi continui drumul si nu’mi vor aduce tristetea. Deci, nu’ti dori prea mult, caci fara sa vrei iti vei dori singuratatea si cercul se va inchide pentru tine. Oare ce’ti doresti?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate