Și-atunci aștept să vină totul de la tine... orice...puțin, mult, dar să primesc, să obțin ceva pe nemeritate, pe gratis, prin donație.... să nu fac absolut nimic și să primesc tot ce îmi doresc. Câteodată ideea dintre a dorii și a face este extrem de mică, luată ca o distantă; altfel spus un om care trăiește numai din idealuri de perfectiune, se trezește într-o zi că nu mai face nimic. El visează, se uită în jur, poate să ningă, să plouă, să cadă cerul, oamenii să se certe...exact toate lucrurile posibile și imposibile....pe el nu îl interesează.
El știe că tot ce se întâmplă are un scop, el știe că ceva negru se completează cu ceva alb; că cine fură sigur ajunge la închisoare și că orice greseală este inevitabil iertată, la fel cum orice inocență este bine plăcută și lăudată. El vede tot, înțelege câtuși de puțin, își dă seama că trăiește și nu prea, exista în acest moment, dar nu ar vrea;
se imbracă, dar ar umbla dezbrăcat; mănâncă și deși ar vrea să fie mai gras nu poate; iubește pe toată lumea, dar mai are și antipatii, admiră frumosul și se sperie de urât... dacă toată lumea ar putea fi în roz și alb, atunci ar fi cel mai fericit și totuși este...încearcă, crede că vede totul în culorile sale, dar nu poate, este orb.'' Un orb fericit și nerealist.''