Povestea mea a început într-o frumoasă zi de vară, când am mers la iarbă verde cu tata și m-am întors cu mama. După nouă luni, am venit pe lume, spre disperarea lor, gândindu-se că le era mai ușor să împartă mâncarea la doi, decât la trei.
Încă de mic, părinții mă alintau spunându-mi „Prostuțule!”. Mă mai deșteptam, din când în când, noaptea, când aveam câte-un coșmar. Îmi mai spuneau „Nehalitule!”, dar eu chiar eram sătul. M-am săturat să mă trateze așa! Sunt un copil destul de cuminte, dar nu exagerez. tot timpul! Uneori, mai fac și câte-o trăsnaie, să nu-i învăț cu nărav.
Dar să vă spun mai multe despre părinții mei! Mama, trup frumos, tata, suflet mare, o iartă de fiecare dată. Așadar, sunt trup și suflet. Căsnicia lor a rezistat, fiind zodii compatibile. El, taur, i-ar mai trage câte-o copită, dar ea, leoaică, rage, de sună vecinii la 112.
Mama susține că e cu vreo zece ani mai tânără decât femeile de vârsta ei. E adevărat că face eforturi să arate bine. Când tata a cumpărat un celular, a cheltuit și mama pentru celulită, să scape de ea. Apoi, a urmat o cură de slăbire severă, în două luni pierzând jumătate din greutate. Tata-și făcea, deja, planuri: „Încă două luni și sunt un om liber!”
Viața tatălui meu e ca un roman: prefață, epilog, dar și câteva erate. Una dintre ele este mama. O iubește, nimic de zis, doar că, de fiecare dată, ea are altceva mai important de făcut. Ultima dată își făcea pedichiura.
Degeaba încearcă vecina de la trei să-i facă ochi dulci. Nu poate accepta, pentru că are diabet.
A eșuat și în politică, chiar dacă avea, oarecum, aceeași orientare ca și mama: el liberal, ea libertină.
Încearcă, uneori, să-și înece amarul în băutură. Dar, cum dă ceva pe gât, eu îl dau imediat în gât, să mă pun bine cu mama. Ca răsplată, ea-mi semnează carnetul de note. În alb!
Eșecuri a avut și în carieră. A fost o vreme când treburile mergeau bine la birou și dispunea de mulți bani gheață, dar mergea mama cu ei la mare și îi topea la soare. După mulți ani de muncă, șeful i-a făcut o surpriză, trimițându-l în concediu… fără plată! A tot căutat de lucru în altă parte, dar n-a găsit decât locuri în picioare. Sau, unde era de stat, leafa era mică. Așa că, decât să stea degeaba la serviciu, mai bine stă acasă. Stă la cratiță. Când trece și mama pe la bucătărie, sunt la cuțite. De fapt, lui îi place să gătească. Și mamei îi place să ... se gătească! De aceea-i convine să stea tata acasă. Sloganul ei este: „Mergi de cată să muncești, Doamne, dă să nu găsești!”.
Chiar și așa, tata trăiește pe picior mare. Poartă 48 și cu greu își găsește de încălțat. Uneori, ne permitem anumite ieșiri. Altele decât ieșirile lor zilnice. Astăzi, de exemplu, mergem la scăldat. Nu la piscină, ci la un lac, în pădure, ferit de ochii curioșilor. Ete, na! Ce, trebuie să vadă cunoscuții în ce ape ne scăldăm?