Oamenii care foloseau mijloace de transport erau triști de acolo dinăuntru de parcă și-ar fi dat seama că acea călători(r)e a lor era o mostră de îngustare a propriilor vieți. De parcă, parcurgând mai repede drumul până la destinație, ar fi ieșit din ritmul universal al vieții din jur, nerămânându-le decât sinele. De parcă, dezechilibrul provocat de lipsa lui le-ar fi grăbit moartea. De parcă ar fi ajuns să-și restrângă mai curând limitele vieții nelăsându-se asimilați de timpul învecinat care le-ar fi temperat pasul alert. De parcă și-ar fi văzut atât propria trecere cât și pe a celora pe care-i priveau când își vernisau tristețea purtată pe roți. De parcă nu ei singuri și-ar fi ales acest mod de îmbătrânire deloc economicos.