Principii teoretice, criterii de fundamentare, doctrină artistică.
Lecțiile învățate pe dinafară devin atunci când le-nțelegi, lecții bine învățate pe dinăuntru. Ele îți folosesc ție, iar cei care nu le înțeleg, îmcheie cu invariabila formulă: e o porcărie.
Dimpotrivă, când încep să le înțeleagă, afirmă că „porcăriile” sunt fascinante.
Orice teorie este o practică repetată, dar care se înnoiește în timp, ca și în cazul lucrărilor de față.
Aceste lucrări sunt rezultatul acumulărilor cantitative aduse de timp, și care au necesitat reasamblarea lucrărilor din care s-au născut.
Până acum cca 5-6 ani, expresia artistică în imagistică era o chestiune rarisimă, dar din momentul în care a început să ia proporții, mi-am însușit ideea, și-am introdus-o în alinierea prozei scurtisime cu strofe și umor ritmat.
Dar prima înnoire se referea numai la mozaicul aluziv, pe când cea de față se referă la stilistica personalizată. Această nouă stilistică vizează: polivalențe, polinuanțe, destinatari nominalizați, cu ținte artistice care au intrat în jocul personalizării , și respectiv în imagistica artistică.
Imagologia, era o știință și o artă, care viza arta fotografică, radiografia și radioscopia, peisagistică, arta filmului și altele, la care în prezent se adaugă și imagistica artistică sus arătată.
Simfonia artelor este una la care se adaugă permanent înnoiri ca și cele de față, în prezenta lucrare mă refer doar la criteriile, principiile teoretice și doctrinar artistice care vizează construcția artistică arătată.
Părțile următoare la care mă voi referi în continuare, sunt structuri operaționale pragmatice, bazate pe ținte vii, circumstanțe și persoane autentice, care au un grad mare de varietate la care mă voi referi
separat.

Partea a II-a
Este partea strategică și logistică cu care-mi fac punți de intrare în subiectele ce urmează, ea face mari conexiuni, relații și corelații cu lucrările care or să urmeze.
Dacă în mozaicul aluziv m-am inspirat din viață, din societate, din cărți sau alte resurse, în partea a doua, mă inspir din emisiunile de televiziune ale lui Cristian Brancu și Gabriela Vrânceanu Firea, lucrări care le-am arătat separat înainte, îmi culeg subiecte, subiecți, texte și pretexte, ținte artistice din care voi arăta mai departe exemple de umor ritmat și jocuri de imagini.