A apărut numărul III al revistei de cultură Sinapsa.

Volumul începe cu un articol al Părintelui Stăniloae: „Se deslăvește iarăși slava Ortodoxiei”, apărut în Telegraful Român, în anul 1933, introducându-ne în atmosfera efervescentă a perioadei constituirii Forumului Ortodox Român. „Coloratura sufletului românesc, vraja divină a ortodoxiei românești, încă nu e (…) precipitată în concepte și închegată în sistem. Dar o intuim cei ce o trăim și am trăit-o la vatra părinților din sat, și cei mai buni dintre noi o cântă în imaginile poezie”, remarcă Părintele Dumitru.

„Nu vreau să respir ideologii”, ne spune Dan Puric în articolul cu același nume. „Faptul că societatea occidentală a pus o metodă, ăsta e un lucru foarte bun. Faptul că această metodă se exacerbează este foarte rău”, observă el, amintind că poporul român „are vocația echilibrului”.

Părintele Răzvan Ionescu de la Paris ne vorbește în continuare despre „Paradigma ecumenică a Ortodoxiei: Cincizecimea”.

Urmează un dialog cu Părintele Neofit Linte consemnat de Florin Caragiu la Schitul „Piatra Scrisă” în ianuarie 2003, în care sunt oferite „repere de mistică iconică”, spre o înțelegere antropologică conectată la tradiție și valorificând conexiuni semnificative cu abordări filosofice și științifice recente.

Despre "O Românie personalist-conservatoare" ne vorbește Ovidiu Hurduzeu. "Trăiesc confortabil, deci exist!", "Intelectualul confortabil", "Filistinismul competenței", "De la omul de cultură la intelectualul de elită", "Actorul sau întoarcerea la viață", sunt titlurile subcapitolelor.

În continuare, „Copacul pâinii”, o poezie de Lidia Stăniloae.

„Evoluționism. Creaționism științific. Antievoluționism” e titlul următorului articol, semnat de biologii Oana și Alexandru Iftime.

Marie-Jeanne Bădescu, de la Galleria 28 ne oferă în „De vorbă cu Constantin Flondor” o interesantă privire în intimitatea unui dialog despre avangardă, despre „spațiul mirării și al bucuriei”, „despre transparență”, „curba lui Gauss”...

Filosoful Alexandru Valentin Crăciun semnează o recenzie la volumul „Antropologia iconică”, al lui Florin Caragiu (Sophia, 2008). Autorul prezintă reperele iconice ale lucrării amintite în șase registre: ontologic, anthropologic, gnoseologic, ecleziologiciconologic și istoric-eshatologic.

Avem prilejul în cele ce urmează să descoperim „Europa văzută de peste Ocean”, un articol de George Weigel tradus de Gheorghe Fedorovici.

Menționăm în continuare: „Ritualul și Ceremonia”, o prezentare de filosoful Gheorghe Ceaușu (Profesor, UNATC București) și „Cerșetorul ca marginal al centrului”, de Ciprian Voicilă (filosof, Muzeul Þăranului Român).

Renumitul gânditor Herman T. Engelhardt Jr. ne vorbește despre „Eșecul ecumenismului: ce înseamnă să iei în serios diferențele teologice”, un studiu în 4 capitole: „Teologia apuseană contemporană și teologia Bisericii din primul mileniu: bioetică și confruntări culturale ale secolului XXI”, Teologie, filosofie și modernitate: ruptura între creștinismul tradițional și cele post-tradiționale”, „Logosul și bioetica: Dumnezeul transcendent vs. Raționalitatea filosofică”, „Recapitulare și concluzii: conexiunea între teologie, bioetică și relația înțeleasă corect dintre păcat, boală și moarte”. (traducerea acestui text a fost efectuată din limba germană de Florin Caragiu și Monica Lassaren)

Florin Caragiu și Mihai Caragiu (Ohio Northern University) ne vorbesc despre “problema medierii în raposrtul creat-necreat” și „insuficiența medierii prin scheme onteligibile”. Suntem introduși în câmpul foarte dezbătut în actualitate al teoriilor de unificare din fizica contemporană. Autorii articolului se apleacă în special asupra contribuțiilor lui Michal Heller, laureatul Premiului Templeton pe 2008 (modele de geometrie necomutativă în cosmologie), subliniind anumite implicații teologice. Este de asemeni menționat demersul recuperator al lui Alexei Nesteruk relativ la ideile lui Hawking, înțelegere pe care autorii articolului o extind și la ideile lui Heller. În final sunt confruntate „logica structurilor și mistica chipurilor”.


Urmează „Don Quijote”, o poezie de Lidia Stăniloae.

În continuare citim amănunte interesante despre „Intelectualul penal”, în fapt Cuvântul introductiv al Dorei Mezdrea la lucrarea „Nae Ionescu și discipolii săi în arhiva Securității, Vol. I: Nae Ionescu”.

Părintele Dan Popovici semnează „Mâna lui Dumnezeu”, un minitratat despre lăsarea sau încredințarea de sine în voia lui Dumnezeu.

Detalii interesante cu privire la aspecte ale constituției naționale și europene ne oferă Mădălina Nică.

Urmează a doua parte din studiul asupra Jurnalului inedit al lui Beethoven întreprins de Carmen Caragiu-Lasswell, cu bogate extrase traduse în premieră din cugetările marelui muzician german.

Masterandul în științe juridice Marius Dumitru ne vorbește despre „Ordine/Ordini. Vechi/Noi”: „Ordine juridică. Ordini juridice”, „Ordinea corpului. Ordinea reprezentării. Ordinea trupului”, „Ordinea Cosmopolită”.

În final reproducem integral materialul: „Moș-Pustnicul din Carpați. Foaie de practică isihastă”, nr. 1, Iulie 1998, Colecția Isihasm, semnat de Părintele Ghelasie Gheorghe de la Sfânta Mânăstire Frăsinei. Între temele abordate: „Moșul, rememorarea originilor”, „Chipul de icoană”, Practica Isihastă. Chipul iconic de fiu”, „Specificul iconic carpatin”, „Glasurile tainice cosmice”, „Origini”, „Avva și ucenicul”, „Medicină isihastă”.

Pe ultima pagină reproducem un desen-autoportret al lui Mihai Sârbulescu.

Revista are 230 pagini și este editată de Editura Platytera din București.