| poezii v3 | Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
|  |  |  |  |  | ||
|   |                     | |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|  |  | |||||
|  | ||||||
| 
		  agonia  
 
■ Manualul fluxului intern    
 Romanian Spell-Checker  Contact | 
 - - - 
      - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -  2004-12-17 | | 
Nu mai contează spre cine sau ce ne-ndreptăm, ca niște viermi deșirați de mătase, croindu-ne drumul decupat prin propria ființă, înghițituri mărunte în sec, înecîndu-ne, repetat, din lipsa de culoare a albului zid negru și strigător la cer, sub pînza bine-ntinsă – șasiul vieții gol. Și-așa e fruntea goală și nici nu mai contează de opera e cerul ori sfîntă închisoare... arahnă de cleștar sau îngerul stingher și alba mînăstire-i din carne de fecioară culoare, vrei culoare culoare, neculoare mișcări contorsionate, suflări greu sacadate... Nu mai aștepți detaliul cînd opera se urcă, în ruga finisării prea vie e oricum, în schița prea fugară a timpului-azi mut ce-ți trece prin trahee letal și ne’nceput. Culoarea curge-n linii, ca sîngele în vene, și timpul se așterne, reîntrupînd avene din liniște în strigăt – doar zvon e de trezie, de-aici pînă la tine e opera azurie... 
 | ||||||||
|  |  |  |  |  |  |  | |||
|  | |||||||||
|  | Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. |  | |||||||
|  | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate