poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-12-06 | |
am impresia clară a rarefierii tale
în deșirări repetate pe o singură scenă, la scenă deschisă, lumina nu contează, s-a furisat timid printre vise lăsate deoparte...mă hrănesc din cadavre împrăstiate dincolo de lipsa razelor artificiale, lămpi aruncate pe marginea străzii îmi filează gândurile pierdute în ceața crescută in ochi de niciunde și pentru prima oară mă asurzesc pașii rămași în urmă pe drumurile orasului întredeschis între ființe si non-existențe fertile ca si cum întreg pământul ni s-ar deschide îmbrățișându-ne trupuri reci de astre părăsite în imensitatea universurilor în mișcare, susurând, pe lângă mașini alergă oameni pe lângă oameni alerg pe lângă mine alergi pe lângă tine aleargă întreg orașul înghesuit în suspine uitate de lacrimi pe cand îmi întind corpul pe canapele îmi șoptesti cu gest închis "strip" întreg corpul mi-l descompun în privirea adormită a simțurilor tale simțind caldura răvășitoare a consecvenței în cismundan oportun evaziv în derâderea ultimului gest..eu nu cred..ți-am mai spus, iubito, eu nu cred in nimic, și mă apuci c-o mână soptindu-mi "strip" ma îndoi plastic în fâșâitul de poleială al orelor fugărite în... îngrămădite pământului nu-i mai spunem... deja ne cunoaște
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate