săgeatapește nu e un sunet semnificativ
săgeatapește vorbește la telefon pe-nserate
săgetapește cască de plictis alo alo tu mă
auzi eu sunt săgeatapește zice
săgeatapește crede în Dumnezeu în orice
Dumnezeu ea are concepție proprie despre sex
Internetul o fascinează și-ar dori alt nume ceva
confortabil și cald ca un fular pufos moale
săgeatapește în fiece zi moare de câteva ori
dar frecventează psihanalistul încearcă să-l convingă
săgeatapește nu e o aberație aliterație săgeatapește e
vie veridică și magnific strălucește la soare și ce dacă
ea nu stăpânește vreun adevăr vreo idee bizară și ce dacă
e puțin chioară nu vreau să scriu oarbă nu-și asumă nici
o răspundere urăște gloata îi place poezia absurdul și se consideră o
specie aparte fără patrie fără permis de ședere o impertinență
dacă semnează astfel săgeatapește
săgeatapește citește zilnic unora li se pare că același volum Tolstoi
Dostoevski Turgheniev uneori dă pe la Shakespeare dar nu importă citește ca
să-i treacă noaptea citește iarna mai repede nu are altă ocupație amant soț
copii ca să-i ceară tartine
nu mai speră la dragoste sex cum și-ar coase ochii într-o
broderie citește inaccesibilă sieși și fiilor de proletari în Rusia
e înspăimântată de ruși în China de revoluția culturală nici într-o
țară nu s-a simțit fericită nici de-un bărbat nu s-a considerat iubită
așa trăiește ca valurile ca un organism unicelular se răsucește ca o
ameobă din manualul de zoologie în juru-i nu mai cunoaște pe nimeni
poartă lentile cu aceiași ochi privește binele și răul mintea ei sesizează
doar că aici unde trăiește de dimineață până seara târziu e iarnă