poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-11-24 | |
testamentele din mijloacele de transport în comun
a man himself întotdeauna agramat și imponderabil se îndrepta către casă în metrou bărbia i se coborâse cu două stații în urmă în piept și fesul îi stătea într-un mod imbecil pe vârful capului, femeia însă și târfă și mamă cum o știe toată lumea i se sprijinea cu tâmpla dreaptă de umăr un punct de vedere inteligent să citești testamente în mijloacele de transport în comun doar iubirea ar trebui să fie u lucru privat cum să fie un lucru intim ca și dansul ei oriental peste mese ca și dansul femeii musulmane peste mese admirat de prietenii mei occidentali până și în toaletele de acasă sunt gesturi pe care le facem toți sunt umbre care ne urmăresc prin văile de un verde crud tu adun-mă de pe străzi încă o dată chiar dacă mâine voi lipsi iar de acasă… a man logging into your world is not enough a coborât fără să se trezească vreodată din muzica orientală undeva în viena, da, așa se anunțase în metrou: atenție maximă, băi, filozofule, urmează stația wienn cu peronul lângă altarul catedralei sf. steff. Și atât atât de relaxat cumpăr prăjituri all day long pe drumul spre casă și acolo recalculez bugetul UE (asta e o instituție oficială ca și căsătoria, de aceea am scris cu litere măricele), care, deși sunt un simplu cetățean nu-mi ajunge, ei bine, sunt câteodată european și n-am de gând să fac din asta ceva teribil de constant ei bine, domnișoară, ești singura operă de artă fie că o privesc, fie că doar mi te reamintesc vin, mă rătăcesc absurd în visele tale just a man pe lume a fost numai unul, recunoaște copilăriile, se dă în vânt după condamnările pronunțate împotriva lui, dar nu uită până la sfârșitul textului iubirea pe malul lacului s-a întâmplat o dată să-mi înconjori gâtul cu brațele și toată călătoria era deja completă rămân mai departe câteva litere care încă nu și-au spus numele degeaba le strigi, frigul ți-a lipit buzele de umerii mei
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate