poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-10-20 | |
Și iar și-a scos capul la iveală
Ea, octombrie Luna ce a uitat să ardă în foc Chipurile de pe străzi s-au ascuns De ea, octombrie Următoarea după septembrie! Până și fragul pădurii a amuțit Zumzetul albinelor nu se mai aude Doar vuietul vântului Prin luncă alergând Se arată în lungul și latul Ce se arată cuprins De muza ce stă în sufletul meu, În al tău și Luna lui octombrie. Mă simt stingheră Aș mai vrea să simt Parfumul lemnului ros În care eu am crescut Prin spațiul literelor Ce le-am așezat pe tăbliță ani de-a rând. Crucifixul îmi stă în Peretele dinspre răsărit Și cu ochii mici Încă mai caut acel răsărit Cu care îmi încântam Diminețile de odinioară. Cufărul amintirilor e închis Cu un lacăt ce a ruginit De când copil nu mai sunt! Cu suflu de aur Am să-mi aștern în rând Cuvintele necuvitătoarei octombrie. Labirintul iar mi se arată fără capăt! Fantasma ochiul și l-a închis In bârlogul ei Șade la căldura focului încins Lasând octombrie Să-mi cutreiere în gând.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate