poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-08-18 | | Mi-a spus marea Ca nu am ce cauta la malul ei. Si poate totusi, imi va spala picioarele De cerneala, cu care clatinat Astern poeme ratacite Pe paginile albe ale orasului meu, Pe jurnalul abandonarii. Ma simt departe, Nisip si soare, ne imprietenim! Femei in jur, robuste si plapande SI-aseaza sanii, isi ascund maternitatea. Si atunci? Ce vor sa pretuim? Trupuri mistificate Deseneaza placid forme alungite Pe nisipul de asfalt al plajei. De ce ne speriem in fata luminii? De ce incercam sa desenam aer Pana si cu noi insine, Cu pensula ruginita a dorintei? Un copil isi ascunde speriat fata de soare. Oare asa suntem si noi, Orbiti in fata adevarului? Intre mine si cerul albastru de deasupra capului E un spatiu pe care il masuram in timp. Ce pacat ca ajungem acolo, cu fiecare secunda, Calatorim fara bilet si ne ascundem Sub muntele de plastic, de metal, de nisip, de vin, de bere, de iubire, de prietenie, de ura, de vinovatie, de alungare,de drumuri asexuate, de obligatii, de ritm, de versurile nerimate ale prieteniei, de dragoste pentru mama, tata, frate, noroi, nimic. Cu pantofii prafuiti, calc pe drumul nestingherit. E acolo, cu linii geometrice, sterile. Nu mai e nimic de creat. TOTUL exista Nu putem noi sa-l cuprindem.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate