Te cunosc de-atâtea vieți,
de atâtea vise, în zbor;
te port în mine, ești frumusețea,
ești lumina și umbra
ești durerea iubirii în sufletul meu.

Te duc prin ființa mea, cu mintea,
în mine, în tine, în umbra albastră,
a timpurilor noastre unite în viață,
despărțite prin noi în mângâieri abstracte.

Te-am cunoscut de atâtea ori,
dar niciodată ca acum, te știu;
îți simt parfumul metafizic, în mine,
în tine, ca o ploaie de vara
pe umbra legendei noastre.