|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ am învățat să supraviețuiesc și așa
￭ LaraicaElbaSavașiDrina
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
￭ Dina vorbește cu Dina
￭ când vine aia să ne schimbe hainele
￭ stejarul
￭ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
￭ Drum
￭ Adrian A. Agheorghesei, debut
￭ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
￭ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
￭ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
￭ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
￭ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
￭ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
￭ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Umbrele noastre
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Mihail-Adrian Simion [adimsimion ]
2004-07-20
| |
Mirosea ca la biserică
ochii tăi mă cercetau blând
poate ai fi vrut să mă mângâi
poate ai fi vrut un sărut
Mirosea ca la biserică
holul era plin de oameni invizibili
holul era plin de gândurile altora
eram singuri
Mirosea ca la biserică
toaca bătea necontenit în plexurile noastre
poate aș fi vrut să te mângâi
poate aș fi vrut să plâng
Mirosea ca la biserică
mirosul acesta îmi amintea
ce tainic palmele noastre se priveau
altădată
Mirosea ca la biserică
a liniște deplină
a mir și rugăciuni
umbrele noastre - "mai stai..."
 |
|
|
|
