Adie-a toamnna timpurie si rece
Cu licurici adormind sub frunze uscate
Toamna nebuna, in vanturi turbate
Nimic pe lume nicicand nu te-ntrece.

Adie-a toamna-n vazduhul incert
De frunze uscate potecile-s pline
Un dor de tine in lume ma tine
Si-i toamna si ploua si inca mai iert.

Buza ma doare:e franta in doua
Cuvantul la mijloc se-ndoie-ntrerupt
Copacul cu vise nebune-i corupt
De toamna ce-alearga,injura si ploua.

Adie-a toamna intunecata,cu spini,
Rani am pe suflet si-adesea mi-e frig
Si-n timp ce pe tine,nebun eu te strig
Ninge puternic peste pleoape de crini.