poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-04-25 | | Înscris în bibliotecă de Livia Rosca
Părul îmi ajungea până la pământ
Și treizeci de ani Mi se părea o vârstă atât de îndepărtată Încât nu credeam cu putință Să o ating vreodată, Plină de cruzime lunecam Dinspre țara părinților Spre o lume încă neinventată. Lumea nu s-a inventat nici acum, Părul nu mai mi-e atât de lung, Treizeci de ani e numai merinde pe drum, Dar în țara părinților ce n-aș da să ajung! Dar în țara părinților Se ajunge întotdeauna târziu, Numai când totu-i pustiu, Și doar în lumina de lună Se mai strâng împreună, Sub tăiații castani, Umbre de tați condamnați Și mame de treizeci de ani Pieptănând Fete cu plete Până-n pământ.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate