din cînd în cînd brazde cenușii peste lume inerți
anesteziați adulmecam dezlănțuită
sarabanda pașilor pierduți într-un alt meridian
auriul nu ne mai lingea tălpile doar
nisipuri mișcătoare din loc în loc glezne saline
cerul continua să lumineze din albatroși
saturați de albastru
invariabil
buletinul meteorologic al celor de la stare de spirit
prognoza imperturbabil
gheață la mal


intuitiv
știam
undeva e un loc doar al nostru
separat împreună în fiecare din noi
alte cuvinte cu buze mușcate pînă la sîngele
oprit a mirare și îndrăzneala dorințelor
sublimate cîndva
blînd tandru catifelat
îmbrățișîndu-ne diferit
în același mugur patern de lumină

pînă la următoarea ploaie artificială ne surprindeam
desculți...