poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-12-05 | |
Nefertiti
“Sclipind de frumusete , te-aråti la orizont Aton cel viu , intiia obirsie a vietii De cum te-nalti in partea de råsårit a zårii Tu umpli orice tarå cu strålucirea Ta ” Inspirat dupå romanul lui Anca Balaci Våpåi de foc tisnesc halucinant din mare impurpurind in cerc intinsa zare . Arsita zilei domolit pluteste peste Egiptul pirjolit de soare . Un somnoros apus in tragicå splendoare se-ntinde ca o patå peste cetatea lui Aton El-Alamarna in plin desert ziditå de visåtorul Echnaton azi un oras proscris si påråsit de zei si faraoni . Nimic din vechea falå n-a mai råmas aici viata palpita odatå pe stråzi si in palate azi doar o amintire fadå pe-a cårei maestate neantic se asterne uitarea , un inscris si pråbusirea unui vis . Sus pe platoul dintre stinci se desfåsoarå lent un ritual arhetipal ce-ncintå ochiul oboist . cu aripile albe sidefii intinse-n evantai ibisii sacri se rotesc hieratic sclipind in noapte coloane argintii undind pe ape . Nelinistiti bat cadentat påmintul cu ale lor picioare lungi…subtiri prinsi in magia unui dans sålbatec se leagånå cu elegantå pe trupul greu rotindu-si giturile delicate tremurinde ca bårcile la maluri ancorate . In semi-intuneric ochii lor rosii mari corali sticlosi demonic strålucesc ca lava in viltoare . Incet..incet se laså seara peste bolta violet , de stele-nfioratå o boare rece dinspre mare se prelinge in marele desert ca o draperie sfisiatå . Tumultul lumii nu påtrunde din cetate in jur dorm mii de flori geranium , mirt , magnolii de suflul noptii tremurate si-i pace si senin doar apa clipoceste psalmodiind iubirii celestic imn . In aerul fierbinte lotusul albastru isi desface fragilele petale in amforå de alabastru impråstiind in jur extaticul parfum . Invåluitå-n pala noptii terasa marelui palat ascunde tainic statura gratioaså a tinerei regine . Din depårtåri zåri revin acorduri pline de harpå si timbal lovindu-se-n surdinå de-al apei val . Pe cerul impinzit de astri , luna isi stringe trena argintie …cernind fisii stelare de luminå pe rochia spumoaså stråvezie din in tesut ca pinza de paianjen lipindu-se de trupul incå proaspåt de-a timpului urgie ne-atins . La gitul princiar astral sclipeste colierul ritual din perle si safir cu diamante in fildes incrustate de ne-ntrecutii mesteri aurari . Pe fruntea fårå nici un rid cu demnitate poartå tiara-naltå a printeselor stråine in cerc de aur impletit pe care , sarpele Uleus cu ochi hedonici troneazå in turcoaze impietrit . Oglinda noptii profileazå trupul sculptural pe pardoseala de feldspat neauziti sunt pasii ei de palidå naiadå ce nevåzutå se strecoarå printre portaluri si terase spre micul ei altar . Obsedant tåcerea domneste intre zidurile reci cu hieroglife decorate nici o piatrå nu clinteste Nefertiti e singurå si-asteaptå ochii ei negri fascinanti scruteazå cerul noptii nelinistea , ca un fior trupu-i firav råzbate . Durerea o apaså… cei dragi si apropiati prieteni , slujitori , soldati palatul l-au påråsit in grabå de-a preotilor råzbunare speriati . Ingenunchiatå sclava-i preferatå , Anen porunca ei si-un semn asteaptå . Tutmosis , El e singurul ce-n preajmå-i a råmas cu dragostea ce-i poartå pin-la moarte … O , zei doar el må mai iubeste Nefertiti isi sopteste ... E oare , iubirea indelung captivå ce-a inflorit ca un vulcan din somn trezit si ratiunea n-o mai ståvileste ? Azi nimeni n-o mai insoteste ca altådatå abandonatå-i in palatul princiar de zei si de dusmani aici uitatå . Prin sicomori suspinå vintul trist si rece un filfiit de aripi o pasåre strigind prin noaptea råcoroaså apoi tåcerea se asterne ca o pinzå de måtase . De nicåieri o voce ii sopteste -Reginå , el te iubeste mai mult decit orice pe lume . Si tu pe El ! Un nume , murmurat in tainå vibreazå ca apele-n suvoi de primåvarå … -Tutmosis , Tutmosis doar tu mai esti alåturea de mine si tulburatå de acest straniu gind ce nu-ndråzneste nici sie-si så-l mårturiseascå se-nvåluie in mantia usoarå ca un fulg si påseste , ca de mare legånatå pe treptele ce duc la vechiul turn . In miini ca pe o cupå isi stringe inima de iubire insetatå … si numårind pe fiecare treaptå un lotus inflorit o-mbie , o asteaptå si ea-l ridicå surizind . Pinå sus , in brate poartå buchetul sacru de mireaså … parfumul florilor un vis divin o-mbatå ca vinul de smochin . -O, lotus sfint albastru simbolul marilor iubiri de ce-mi trezesti din nou gingase amintiri prin toamne ingropate ? Se-opreste-o clipå si cu-n gind då vålul timpului deoparte -Iatå , casa pårinteascå si tara ei , Mittania iubitå grådini si pajisti insorite zbor de albine , fluturi albi copilårie fericitå cu ale ei sperante nerostite apoi toti anii tineri petrecuti la curtea faraonului Amenhotep cåsåtoria , Echnaton tinårul print , un vizionar reformator … copiii dragi ..Meritaton ani buni si clipe fericite dar si mai multe nopti de griji si-n lacrimi adormitå . Råcoarea noptii s-a statornicit si luna-ncet coboarå spre apus prin transparenta cerului o geanå de luminå domol mijeste inconjurind desertul ca un inel de curcubeu ascuns . Un fosnet un con de umbrå in luminå se topeste noaptea fantasme dospeste Nefertiti infriguratå isi simte inima in piept cum nebuneste bate . Ii este teamå de iubirea ce-a izbucnit nåvalnic.. e o presimtire sau dorul påtimas de fericire ce-o fråmintå ? Tutmosis o iubeste ! E oare El adevåratul print din vraja visului desprins el care a imortalizat-o in marmorå , quartit si alabastru impodobind-o toatå , in pietre scumpe si nestemate ca nimeni altul . Si prosternat in fata ei cu-adincå pietate la marile serbåri si jubileuri din prima clipå , indrågostit in inima lui mare de artist ca pe-o zeitå vesnic a purtat-o . Un val de indoieli in sfletul gingas i se strecoarå o clipå doar si pacea o transfigureazå . Noaptea isi deschide portile iubirii pentru cei doi indrågostiti “Orasul Bucuriei” n-o mai inspåimintå nici gindurile sumbre pe carea dragostea curatå le risipå ca un fum Sunt impreunå pe acelas drum . -Tutmosis , iatå-må eu am venit la tine cum ti-am promis inelul tåu il port ca cel mai pretios simbo . E talismanul tainic ce aståzi ne uneste o clipå doar si viata iarå ne zimbeste ! Cu bratele deschise , El gingas o imbråtiseazå si i se pare cå viseazå ea isi apleacå capul pe umårul ce arde o inimå si-un trup pierduti in nemurire o lungå sårutare si bratele ocrotitoare o string la piept puternic tot mai tare uitind de lume de tot ce-i inconjoarå … Se face ziuå si soarele la orizont se desfåsoarå ca un cerc de foc . “Unica mea iubire , cea fårå de pereche frumoaså cum pe lume o alta nu gåsesti ” Cu tine lumea-i mai bogatå cu tine parcå zbor si nu-mi mai paså dacå tråiesc sau miine mor . |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate