poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-10-23 | | Înscris în bibliotecă de Florin DeRoxas
În toamna peste codrii ajunsă
și printre surii pilaștri ai serii plutește o singură frunză: întârziată umbră a pădurii. Cetatea-i departe acum, dar prin rarele ceți tot mai vibrează bolțile de fum prin aerul lustruit de săgeți. Pleoapele apelor s-au desfăcut și-n miezul merelor, umed, aud cum suie, spirale de sunet. Iată fereastra, iată cărțile cafenii, pe-o masă, pălăria pare-un cuibar de aștri, și iată slovele tremurate de făclii, ale uriașului cu ochi albaștri... Cumpăna serii se-nclină, deplin, scapără-n horn butucii, ca bursucii, și peste umerii uriașului, lin își mor frunzele nucii... Într-un târziu și-mbracă pelerina și lasă lumânarea să se treacă, să-și pâlpâie printre ferești lumina, iar el sub umbra stelelor se-apleacă. Trece prin ierburile ațipite, și printre spițele grelelor astre ce freamătă, neliniștite, ca-ntr-un han al Ancuței, al stelelor. Apoi străbate drumuri scrise-n lut trece peste pieile frunzelor, sure și trece peste timp. Neabătut, pădurea-naintează în pădure...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate