iubirea asta
cu gust aspru
de dimineață
și arcuiri mulate
ti-ar veni să crezi
te întreb
mă întreb
degetele tale n-or să mai
și
conturul
gândurilor mele nărăvașe
cu coama albită
mă strigai vrăjitorul din oz
atunci
eu
nu eram altul decât
tu
mult mai zâmbitor
mult mai
eu iți iubeam ție iubirile
pe derost
ele
erau femeile pământului
stăteau picior peste picior
unele
apăreau cu rochia roșie
extrem de
altele
răspundeau câteodată
la anais-anais
râdeau cu gâlgâit
cântat
ca de sânge
prin vene
exact atuncea când
iar celelalte
mă iubeau și ele
fracțiuni
mă strecuram
printre ele și mine
undeva
la capătul mâinilor mele
creștea scara
vie a ta