Cand te-ai scarbit de-a lumii nepasare
Si norii grei se lasa peste tine,
Nu ezita si fugi spre alta lume,
Putere sa rezisti nu ai,
Iti pare.

In locul tau eu as fugi la munte
S-aud cum tac izvoarele sub frunze,
Sa dantuiesc la foc cu ielele nebune
Si ploaia calda sa m-alinte
Pe frunte.

Sa-mi fac vesmant din coaja de mesteacan
Si sa ma iau la-ntrecere cu cerbii,
In noapte sa ma-nhaitez cu lupii,
Sa speriem cu-al nostru cant
De leagan.

Sub cer de vasc ma-nlantuiesc apoi
Ca un nebun cu a padurii valva
Si ne cream al nostru paradis.
Apoi ma-ntorc cu spatele sa rad
De voi.