Nimic nou


Deocamdată, personajul cu căciulă
nu are nimic să vă spună și pare că
este foarte mulțumit așa, neavând
nimic să spună. Într-un anume fel,
nimic. Agitatul vostru, și mai ales
al nostru, personaj cu căciulă.
Neschimbatul. Staticul. Pentru că,
dacă nu are, într-un anume fel,
nimic să spună, nu se poate îndoi
de ceea ce are să spună.
Iar neîndoiala asta, ea mai ales,
pare să-i facă și chiar îi face bine.
Totuși, el se întreabă, (vedeți, el știe,)
de ce totul, cât de simplu ar fi,
ajunge să fie așa de complicat.
Pentru el, cel puțin.