Pe aripi de poveste
mă ridic spre cer
în car cu Sfântul Soare,
întâmpinăm noi Zeul
ce pleacă la culcare.
În carul său de aur
strălucitor se-nalță,
arzând în urmă-i parcă
iubirile de gheață....

Din cer, de lângă Soare,
privesc în jos, spre mare,
și-uscatul de înclină
jurându-mi parc-aievea
că el nu mai suspină...

De mi-aș călca cuvântul,
de m-aș putea-nșela,
aÈ™ ruga eu Luna
să trimit-un înger
ce va veghea iubirea...