DIN AL IUBIRII DOR


Un fulg de nea din naltul cer
Căzutu-mi-a pe pleoape,
În noaptea albă învăluită în mister
Iubita mea te simt tot mai aproape.


E noaptea sfântă de Crăciun
Născutu-s-a Mântuitorul
Iar eu la gura sobei stând
Mă arde iarăși dorul.


Mi-e dor de tine draga mea
Mi-e dor dintotdeauna,
De luna albă de pe cer
Ce luminează-ntruna.


Mi-e dor de glasul tău suav
De zâmbetu-ți șăgalnic,
Ce prinde a bate-n pieptu-mi cel firav
Un cântec din a inimii ritm tainic.


Mi-e dor de-aprinsul roÈ™ al buzei tale
De ochii cei ca două mici mărgăritare,
Ce parcă îmblă prin văzduh și printre stele
Purtând cu ei răvașul tainic al iubirii mele.


Mi-e dor de tandra ta îmbrățișare
Și de sărutu-ți cel dezmierdător,
Aș vrea acum și pentru eternitate
Să fiu cuprins de al iubirii tale dor.