infasurat in trestiile vietii
speranta-mi infloreste din calcai
cand caut vesnicia cea dintai
sculptata-n zid de briza diminetii

proprietar de fluturi epileptici
si curcubee stoarse de culori
insfac din zile ca de sarbatori
curcanul uns cu alcooli estetici

si nu ma mir cand stelele ma latra
ca le dezghioc de raze si le rup
de bolta inramata-n ochi de lup
visand la vesnicii de sfantu-asteapta

trezeste-te smintit cu capu-n nori
si nu spera ca orbul fotograf
ca vine moartea si te face praf
si mori subit si mori visand si mori