Statuia din parc

Eu sunt cel ce te asteapta sa vii,
In mijlocul parcului, in dupa-amiaza tardiva...
De n-ar fi el ai mai putea sa intarzii,
Eu sunt aici, te astept, sculptura naiva.

Statuia iubirii, in parcul iubirii, sunt eu
Si martor tacut la mii de saruturi,
Iar in privirea-mi de piatra o ura s-ascunde mereu,
O ura pentru statuia de-alaturi.

Ma intreb ce te retine, iubito, sa vii
E soare si ploua cu flori pe alei,
Statuia de-alaturi sau nici tu nu stii?
Acum poate iubesti o pictura in ulei...