poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-03-05 | |
Deși tânjesc după un strop de soare,
Întocmai ca albina pe-o floare de cicoare, Știu c-al meu suflet încet se ofilește; Chiar de e tânăr încă, în lume nu răzbește. O, dură ești tu, viață, cu-acest cuget al meu. De-aceea mări de lacrimi curgând din ochi mereu, Stropesc a lumii taină, dar nu o sfarmă toată: O spală, iar apoi, strângându-se-ntr-o gloată Cad jos, uitând izvorul de unde au venit, Lăsând suflarea caldă iar pieptul pustiit De florile speranței, de hohot bucuros; În urmă rămân semne la fel de dureros! De ce argintul zării nu vrea mă lumineze Iar glasu-apropierii nu tinde să-nceteze? Și chinul cel amarnic nu se oprește-odată Ca omul ce bea-ntr-una o apă poluată; Luptând din răsputeri, cercând să se opună Voința lui cea tare devine-acum o spumă! Ce voi? Vreau floarea vieții, s-o așez lângă sfeșnic Apoi, cu pașii repezi, fugă trecutu-mi veșnic, Lăsându-mi viitorul, bucuria de-a trăi, Niște picături de rouă pe flori trandafirii!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate