o aruncare de zar a fortunei
pe fata de masa ovala unde
zace neatins de duhul fiintei
capul rotund despre care
aura sa aduce miracolul

un pahar si inca pentru ivirea
celor doi ingeri bifrons cand
semintele se deschid atat de
suple incat cantareata cheala aude
zambetul copilasului cald
din propriul pantece plat

multe inimi sunt aici
datoare crucilor de dincolo
de gardul pasnic din dreapta
atunci ne grabim si ne punem
palariile invers doar numai floarea
soarelui rade la luna zgribulita
intre crengile ochiului meu
ametit printre ierburile pitice