poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-02-03 | |
( poem , gandind la poezia Cuvantul, Stefan George, 1919)
Între somn adânc și nesomn trezit stă spiritul poetului. Bruscă trezire, în care visul pare a-l trăi ireal, îi rup din gând valuri de cuvinte. Orice cuget al său e o poezie trecută definitiv în uitare. Dar ce se rostește acolo este pe deplin mai mult decât marunta muncă a vorbelor ,trează. Versurile pe care le aude între somn și lume sunt mai grele decât toate poemele sale. Fericiți sunt poeții ce-au zăbovit obosiți între somn și nesomn, uimiți ei au văzut ființa limbii. Numai că nimeni nu poate scrie vre-un vers sau aminte să aducă de acolo, e locul cel mai adânc al minții și al vieții Fiecare idee e torent reped de cuvinte, legate în versurile sale mult așteptate, în zadar așteptate. În cumplita oboseală ce se rupe dureros în odihnă, brusc se rup zagazurile apelor înalte, ce nu pot să cadă, în care se vor scălda limpezi privirile poetului.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate