Nu eu sunt cel care ti-a sarutat
fiecare umbra
fiecare fir de par
sau fiecare dimineata ce venea
sa te trezeasca in arome de cafea cu lapte
Dupa cum nu au fost nici visele
in care te topeam intre palme
ca pe un fulg din ultima ninsoare a unei lebede.
Nu eu te-am aruncat spre luna
ca sa te intreb ca un copil
ma vezi ? ma vezi ? inca ma mai vezi ?
Nu eu te-am visat imbracata in rosu
n-am fredonat din Chris de Burgh
si n-am tras cu ochiul in Cintarea cintarilor.
Eu insa sunt acela pentru care
lacrimile isi pun papion
timpul merge pe virfuri
ca un hot, ca o vulpe, ca o curva
Sunt cel care deschide usa glontului
spunind:Intra !
a mai ramas cafea si ceva placinta
Hai sa ii cunosti pe ceilalti:
cada
lama
Pink Floydul
Xanaxul
Diazepamul
orele
nesomnul
visele
(ultimele se inteleg destul de bine)
Unii spun politicos
Cred ca ne-am mai cunoscut
Eu neg zimbind formal
Iar ei ma intreaba curiosi
Daca nu tu atunci cine ?
Eu le raspund
Daca nu acum atunci cind ?
Nu, nu am fost eu
a fost
ea
dragostea
Si nici macar a mea
a fost ea
dragostea-dragoste
din care se traieste
din care se scrie
cu care se moare
care se iubeste
care se doare.

Sa stiti ca nu eu
am vrut dragostea
Pur
Si
Simplu
Nu am avut de ales.