agenții toarnă temelii
din bacterii se naște o nouă generație, mai liberă
suntem singuri în univers pentru că avem oglinzi
să nu rămânem mici
izbucnirea noastră violentă polarizează zahăr
roim emergent
sufocăm iepuri

*

procesele au scăpat de sub control
nu te mai juca
asfințitul e verde
mâinile ni s-au pierdut printre cuburi
construim sisteme
uitând să scuipăm înainte
pentru noroc

*

brațele mele se joacă cu inima ta
pot să-ți tai alimentarea,
sau pot să-ți coafez cerculețele
fac orice
pentru a te face să înțelegi
sufletul fierului se transformă în praf
iar eu te voi săruta acum
invers

*

am ajuns
cactușii strălucesc scuipând spini
nimeni nu vrea să se joace cu noi
și totuși trebuie să zâmbim
prada fuge, întotdeauna spre ușile glisante
vă baricadați degeaba
oțelul nu poate rezista tenacității
voi dansa în mijlocul furtunilor, voi săruta pământul
până la urmă cineva trebuie să iasă...
atunci va mai fi loc pentru încă o particulă,
de iubire