Rugăciune de piață



Peste cei buni, și peste răi,

ÃŽmparte, Doamne, ploaie, ploaie,

De ce Îți cer, nu știu nici eu,

Pe-o lume plină de puroaie –



Nedemni de ploaie, și nedemni

De viața ce ne-o dai, se cade

Să-Þi cerem, totuși - ca etern,

Să-Þi fie crucea, cumsecade –



Se cade încă să dorim,

Se cade să rostim, într-una,

O rugăciune, numai una:

Să avem ploi în țintirim!



Să crească iarba de păscut,

Și grâul pitei să se urce,

De unde nu ne-a mai durut,

Și fratelui i-am dat, doar cruce –



N-avem nici milă, și nici har,

Nici rugăciune, nici simțire,

Dar cerem ploaia Ta în dar,

Ca o dovadă de iubire –



Nu avem lacrimi, nici cuvânt,

Avem doar suflete-mpietrite,

Dar ploaia-Þi șteargă câte sunt,

Să plouă, măcar,cu cuvinte!



Dar nici cuvinte nu mai sunt,

Să plouă numai pentru cine?

Nu mai e nimeni pe pământ

Să dea din el, cum ne dai bine -



Peste cei buni, și peste răi,

ÃŽmparte, Doamne, ploaie,-mparte,

Căci nu vom împărți nici noi

Nici strop de strop, la nici-un frate!