Buruieni străbat viața de om,
Și sufletul de aur din sufletul
Acru ca gheața îl străpunge
Ahomic în pieptu-i cuvintele
Mor, de-atâta ocară se-ascunde
În crâșmă și caută larmă.
În firul său de mi-ar fi bine
Eu m-aș muta în larma de-mi pică.
Ca un tricou să stau
Laolaltă cu toți buni și răi.
Să cânt al victoriei ecou,
Străbat de ciudă ce-i drept
Bulevarde și-mi sunt pusti
Când nu sunt cu tine în dealurile vi.
Mai cântă-mi odată același cântec,
Să învii în pieptu-mi sufletul serb.