poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-04-08 | |
am intrat în mare. pretutindeni, peștii
cu foarfeci deformate, rădeau pereții crevaselor, tundeau iluminatorii de conserve. am intrat în apă cu o conservă mare în mână. încet, să nu mă audă conservele mici, să nu mă doară chila singurul pește care nu mănâncă. branhiile solare sunt transparente, folia trupului e translucidă. și nu mănânc sunt pești pe care îi deschid și văd cum mă mestecă în timp ce bulele de oxigen latră, mirosul lumânărilor și hoiturile care coboară cine are o armă să împușcăm aceste cadavre îmi plâng solzii după o bucată de cer, uleiul, sucul propriu mângîie brațele unei furculițe într-un răsărit al peștilor oasele marinate se frâng atât de delicat între buzele unui copil ochii se ridică precum baloanele omul pește e un duplicat. el e mort, închis în stâncile adâncurilor. e plină cala de moarte, e plin pieptul de alge marine argintii, înmuiate în unt solzii sunt ochii de pisică, ei marchează intersecțiile pustii. de frica mea, peștele conservă briza îmi colorează metalul, cuvintele luminoase de pe mine descriu exact modul în care vor muri toți peștii sunt moartea conservă
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate