Soluitur acris hiems grata uice ueris et Fauoni
trahuntque siccas machinae carinas,
ac neque iam stabulis gaudet pecus aut arator igni
nec prata canis albicant pruinis.
Iam Cytherea choros ducit Venus imminente luna 5
iunctaeque Nymphis Gratiae decentes
alterno terram quatiunt pede, dum grauis Cyclopum
Volcanus ardens uisit officinas.
Nunc decet aut uiridi nitidum caput impedire myrto
aut flore, terrae quem ferunt solutae; 10
nunc et in umbrosis Fauno decet immolare lucis,
seu poscat agna siue malit haedo.
Pallida Mors aequo pulsat pede pauperum tabernas
regumque turris. O beate Sesti,
uitae summa breuis spem nos uetat inchoare longam. 15
Iam te premet nox fabulaeque Manes
et domus exilis Plutonia, quo simul mearis,
nec regna uini sortiere talis
nec tenerum Lycidan mirabere, quo calet iuuentus
nunc omnis et mox uirgines tepebunt. 20


si traducerea lu N.I.Herescu:


S-a topit cumplita iarna, bate vant de primavara,
funiile trag inmare luntrile de pe uscat,
turma din cosar, plugarul de la vatra au plecat,
campul nu-l mai inalbeste a nametilor povara.

Cum rasare luna, Venus Citereea-ncepe cantul,
mana Gratiilor mandre cu a Nimfelor se prinde
si in hora cu piciorul intr-un tact izbesc pamantul,
iar Vulcan cu fata-ncinsa la Ciclopi cuptoare-aprinde.

Azi cu mirt sa se-ncunune capul nostru parfumat
sau cu flori crescute proaspat din pamantul dezghetat;
azi in luncile umbroase Faunului sa-i jertfesti,
fie ca mioara-i place sau un ied el o sa vreie.

Moartea palida loveste cu piciorul si-n bordeie
de saraci, ferice Sestiu, si-n palatele regesti.
Din sperante mari nimica scurta viata nu alege;
in curand te-o prinde noaptea si pe Mani ii vei vedea

ca si stearpa locuinta a lui Pluto - si din ea
nu vei mai zvarli cu zarul la ospat, sa-alegi pe rege,
[nici pe Lycidas cel fraged nu-l vei admira, el care
astazi mistuie baietii, iara maine pe fecioare].