poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-03-06 | |
Satană, dulce armă, din negură de viermi,
Prin turuit de clopot, spre moarte tu mă chemi; Deasupra criptei negre a sfântului mormânt Se descompun castanii, de moarte și de vânt; Formez cu morții coruri, îngân numele tău, Te chem mereu în șoaptă: tu vei muri mereu. Când voi muri, păgâno, în creștet să-mi înfigi Scaieți amari și negri ca să-i împung pe sfinți Și trupul meu cu silă și greață-ai să-l îngropi Iar din pelinul vieții ai să-mi arunci trei stropi Să-i simt chiar și atunci umbrind normântul meu... Voi vrea să mă răscol, dar voi muri mereu. Și dacă împreună va fi ca să murim Să nu ne ducă-n negre zidiri de țintirim, Mormântul să ni-l sape pe fundul unui râu - Ne-nghesuim în vidul aceluiși sicriu; Lăsând lumea în doliu, vei sta pe trupul meu Cum m-ai iubit atuncea! Noi vom muri mereu.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate