poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-02-23 | |
prietene îți povesteam
despre pantofii aceia roșii pe care îi priveam atentă acum vreo 30 de ani în vitrina magazinului de lux din Orașul cu prea mulți oameni îmi lipeam cu gravitate nasul de fereastra casei mele de atunci mă gândeam la ei ca la un dar de preț pe care îl voi primi în curând nu i-am avut niciodată asta pentru că nu i-am cerut la timp potrivit (nu știu de ce alerg uneori desculță peste vremuri fără contur poate și pentru că victoriile ne iau întotdeauna prin surprindere desculți trecem prin ușa întredeschisă a neputințelor noastre) da erau pantofi roșii de lac aveau șireturi de mătase așa mă gândeam atunci dacă i-aș fi avut 7 țări inocente aș fi străbătut cu ei în picioare pasul meu ar fi trecut peste ierni sau veri inutile nu i-am avut niciodată albesc primăvăratice seri la ferestre zâmbetul meu este supărat m-am plictisit și vreau o pereche de pantofi roșii chiar și acum după 30 de ani și dacă îmi lipesc nasul de ferestră văd 7 țări încolțind inocent doar pentru mine desigur nu m-am schimbat poate mâine sau nu suav un gând al meu de demult mi-a vorbit astăzi bună seara danule nu-i așa că n-ai să îmbătrânești niciodată? desigur nu are dreptate îmi spun privind cu nasul lipit de fereastră spre oameni așteptând o pereche de pantofi roșii în dar
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate