|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ detalii organice
￭ Cârciuma lui Bicuță
￭ Insula
￭ minciună de poveste
￭ ​Tablou cu È™ef de gară
￭ femeia-stâlp
￭ Matineu
￭ scrisoare neterminată pentru r.
￭ filococardă
￭ Moartea nu ia tot
￭ cafea la nisip cu o metaforă vie
￭ izgonirea din rai
￭ despre păstrarea direcÈ›iei, indiferent de invazii
￭ baladă israeliană
￭ ​ce nu se spune când se lasă noaptea
￭ generaÈ›ia mea anacronică
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
omul
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Costel Stancu [Costibulus ]
2007-02-10
| |
Se întoarce omul în sine
și nu se mai regăsește,
ca într-o galerie cu oglinzile sparte.
Își pune repede o mască
pentru ca apoi să deplîngă,
în singurătate, smulgerea ei.
O construcție neterminată - omul.
O piatră care tremură.
Se mai văd și acum schelele
abandonate
așa cum le-a lăsat Ziditorul.
Trece timpul, cu ochi mari, de hoÈ›.
 |
|
|
|
